Grădiana

Un jurnal al grădinii mele

Raport de situaţie

După câteva săptămâni de la înfiinţare, vin cu un raport de situaţie al grădinii. Ce s-a întâmplat până acum:

Am avut o surpriză – salcâmii sunt carpeni şi carpenii sunt salcâmi. Da, băiatul pădurarului, cel care mi-a vândut copacii, i-a încurcat între ei. Nu mă deranjează, scopul lor tot ăla e. Din punctul meu de vedere am câştigat 5 sau 10 lei, că am dat 5 lei/carpen şi 10 sau 15 /salcâm.

Dintre copacii plantaţi, par să se fi prins aproape toţi. Unul din salcâmi încă nu şi-a explodat nici un mugur, mai stau în expectativă cu el. Am observat că pe coajă are nişte zgârieturi şi e posibil să fie ratat. La fel s-a întâmplat cu unul din tei. Cel mai de la vale are coaja zdrenţuită pe o porţiune şi nu cred că o să mai crească bine. A dat frunze aproape de rădăcină, înainte de rană, dar nimic peste. Dacă m-aş pricepe, aş aplica metoda lui Sepp Holzer – el susţine că se pot drege copacii cu asemenea răni dacă îi altoieşti punând un şunt (de fapt el recomandă 3)  adică o rămurică tăiată oblic la capete şi inserată cu un capăt sub şi unul peste rană. În poză arată simplu, dar nu am tupeul să mă bag la aşa ceva încă. Mă tem să nu stric mai tare copăcelul, că totuşi sub rană e viu. În rest, copacii sunt bine-mersi, un randament foarte bun zic eu. Note for future me: data viitoare  să mă uit mai atent la tulpini să nu aibă răni, şi la transport am să am mai mare grijă.

Pomii fructiferi au dat toţi frunze. Chiar şi castanul, deşi din nou am primit asigurări că nu va rezista climei locale. Am pus în jurul lui vreo 4 pietre cam cât pumnul, în caz că o să îi ţină cald – da, ştiu, slabe şanse. Dacă salcâmul de lângă portiţă e mort, mă gândesc să îl mut acolo, un pic mai sus. Dar asta, la toamnă. La fel cu unul din pomii de lângă terenul de sport (cred că e păr), am să îl aduc mai aproape de ceilalţi ca să mai pot construi un hugelkultur (strat-movilă) la anul, paralel cu celelalte. Observ că copacii de mai sus au dat frunze mai repede decât cei de mai jos, chestie care mie mi se pare ciudată, pentru că în mod normal cei de mai jos merg mai repede – vecinilor din vale le înfloresc mai repede copacii.

Dintre fructele de pădure plantate, a murit un singur afin. Cranberry-ul a prins, nu mă aşteptam, mai ales că l-am pus mai ascuns şi iniţial socrii nici nu l-au văzut să-l ude. Coacăzele, zmeura, restul de afini au dat frunze. Chiar şi frăguţele mutate de 2 ori sunt ok.

Alunii au dat amândoi în frunze, deşi unul eram sigură că a murit. Trandafirul e şi el viu, însă magnolia e kaput. Cred că de la început era moartă, trebuia să mă uit atent la mugurii ei să vad dacă nu sunt uscaţi.

Terenul plantat cu trifoi şi gazon, jumătate clasic, un sfert cu seed balls (biluţe de seminţe), un sfert cu sămânţă aruncată aiurea încă nu e populat. Parcă se văd frunzuliţe mici de tot pe jumătatea plantată clasic. Biluţele arată aşa acum:

Nu văd nici un semn de germinare.

Socul ce l-am pus în exteriorul gardului nu cred că a prins. Încă nu e 100% mort, dar nici mult nu cred că mai are. În rest, vegetaţia merge destul de bine în zonă – am mentă sălbatică, lucernă (cred din sămânţă zburată de la vecini), cred că am şi vreo 2 tătănese. La una i-am rupt din frunze şi le-am pus lângă castan, sub pietre, ca mulci şi hrană.

După o altă idee a lui Sepp Holzer, am pus nişte seminţe de lavandă cu apă şi pământ în congelator. El a recomandat acest procedeu pentru genţiane care nu ştiu ce au aşa special de s-o chinuit atâta să le semene până o găsit soluţia. În fine, pe plicul de lavandă scria că se seamănă în septembrie şi m-am gândit să încerc ideea asta a lui Sepp, poate funcţionează. Mai ales că am 2 plicuri de lavandă şi pot vedea comparativ.

Am schiţat un nou plan al Grădianei – a trebuit să adaug noile adiţii, să aduc la zi amplasamentul diverselor plante, şi să refac ideile de viitor. O groază de ştersături pe hârtie, dar mi-ar lua prea mult să le trec pe curat. Dacă aveam măsurători mai exacte, puteam folosi un soft de design al grădinii, dar cele pe care le-am testat eu au lăsat mult de dorit. Titlul original pentru postarea asta am vrut sa fie Planuri: revoluţii, dar nu cred că ar fi înţeles nimeni aluzia mea la Matrix. Am tăiat cu X-uri plantele moarte sau cu şanse minime de supravieţuire. Am pus şi un R de la rubarbă acolo, deşi încă nu am găsit, şi lăcrămioarele le voi pune doar la anul, să apuce sălciile să-şi facă rădăcini mai mari să nu se sufoce. Cercul de legume încă nu e plantat nici el, trebuie să-l împrejmuiesc dacă mai vreau să-l pun în aplicare.

Având în vedere că am 2 straturi-movilă în plan, trebuie să stabilesc ce voi planta pe fiecare. Nenea Sepp a zis să nu pun în primii ani fasole, aşa că aia e exclusă. La ora asta nu îmi fac iluzii că o să mai iasă salata sau ridichile de lună că e prea cald. Aşa că trebuie să re-gândesc strategia de plantare. Un lucru bun e că pot lua răsaduri de la mama soacră din solar şi răsadniţă, deci nu o să las pământul gol. Ce pun între ele însă, încă nu ştiu. Am văzut acum în plasa cu seminţe că m-am lăsat dusă de val şi am luat 3 sau 4 plicuri de crăiţe. Din alea o să pun pe tot locul. Am împărţit ce pliuri aveam în grupuri care mi s-au părut compatibile. Am luat în considerare câteva din listele de plante companion, dar multe se bat cap în cap sau nu se confirmă una pe alta, aşa că în final rămâne de văzut ce o să iasă. După ce o să le semăn o să pun listele aici.

Fiindcă în Gaia’s Garden tipu’ ăla o dădea în sus şi-n jos de siberian pea shrub adică de Caragana Arborescens, am căutat şi eu tot oraşul (mă rog, pe unde ştiam eu magazine de plante şi pepiniere mai aproape) dar nu am găsit de nici o culoare. Erau la pepiniera din Turda, dar era totuşi exagerat să mă duc până acolo după o tufă amărâtă. Cum oricum este prea cald, am abandonat ideea şi am lăsat-o pentru la toamnă/primăvara viitoare.

Întâmplarea a făcut să vrea fata mare să mergem în parc după grădiniţă. Nu ştim deloc zona aia, aşa că am mers noi la întâmplare cu maşina prin cartier. Am întrebat un omuleţ dacă nu ştie un parc p-acolo, şi ne-a îndreptat înspre unul super! Pe lângă faptul că e foarte fain aranjat, avea şi tufişuri de Caragana Arborescens! Ha! Sinceră să fiu, dacă era primăvara devreme, poate aş fi încercat să iau un mini-hârleţ şi să scot o rămurică cu rădăcină – nu ar fi rănit planta-mumă şi nu cred că se supăra cineva, chiar dacă mie mi-ar fi fost o jenă maximă. Erau chiar şi tufişuri cu frunze vişinii, o altă plantă pe lista de achiziţii şi pe care nu am găsit-o în magazine.

Ca să fac totuşi o încercare, am rupt două rămurele mici şi le-am adus acasă, le-am pus în apă de robinet cu un pic de îngrăşământ şi pământ. După vreo 5 zile nu par moarte, aşa că le-am pus azi într-un ghiveci, cu pământ. Ce noroc ar fi să dea rădăcini! Sunt prea leneşă să caut pe net dacă este posibil să se înmulţească aşa, şi în plus, e mai exciting să nu ştiu – o sa iasă, nu o să iasă?

Update ulterior la situaţia cu Caragana: Am mutat rămurelele de Caragana din apă în pământ, dar din păcate nu au supravieţuit. Conclud că nu se înmulţesc în felul acesta, şi deci va trebui să iau cu rădăcină la toamnă/primăvară.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: