Grădiana

Un jurnal al grădinii mele

Am făcut un şanţ (swale)

Şi de data asta am avut o zi de săpături. În episodul de azi, swale şi am să pun un post separat despre cele 2 straturi înălţate (hugelkultur-ile lui Sepp Holzer). Despre swale am mai povestit data trecută, când am început treaba. Mi se pare că li se mai spune şanţuri franceze, deşi este posibil ca şanţurile franceze să aibă un pic de înclinaţie pentru drenaj.

Data trecută am marcat locul pentru swale cu beţe, folosind A-frame-ul (rama/cadru în formă de A).Cu încredere că nu a trecut nici un spiriduş pe-acolo să le mute, am pornit direct la săpat. Nu l-am făcut prea înalt, nici prea lat, fiindcă este o zonă destul de apoasă. Scopul meu e să obţin câteva zile în plus în care să nu trebuie să ud în timpul perioadei secetoase. O dată terminat săpatul, am venit din nou cu A-frame-ul şi l-am tot plimbat pe fundul gropii, săpând sau adăugând pământ astfel încât să îmi indice tot timpul acelaşi nivel. Acuma, să fim serioşi – părerea mea e că măsurătorile astea sunt destul de aproximative, desigur au o marjă de eroare destul de mare. Dar cred că în final şanţul tot îşi va face treaba, chiar dacă nu e la marele fix. OK, deci iată swale-ul, săpat:Pate că ar fi trebuit să fie mai adânc pentru un efect mai mare, dar am ţinut cont de faptul că o să umble şi copii p-acolo şi nu vreau să îşi rupă gâtul.

După asta, am pus găteje – adică rămurele rămase de la tunsul copacilor. Le-am pus ca să menţină umiditatea în sol, să facă un pic de umbră acolo, iar pe parcurs să putrezească şi astfel să îmbunătăţească retenţia de apă. Apoi, ca norocul, a început să picure un pic, moment în care am şi plantat deluşorul de la valea şanţului. Este important să fie plantat de îndată ce este săpat, ca plantele să facă rădăcini repede şi să evităm erodarea deluşorului. Nu mă pricep eu aşa mult la plante ca să aleg cele mai grozave pentru fixarea dealului, dar am citit recent in cartea lui Holzer că lupinii (lupinele?)  – lupinus polyphyllus – sunt plante bune la fixat solul. Aşa că seminţele alea le-am distribuit pe toată lungimea deluşorului, pe vârful lui şi chiar puţin pe interior.

Am mai pus:

  • degetar (digitalis purpurea) – pentru că seamănă cu lupinii şi poate fac aceeaşi treabă
  • floarea miresei (gypsophila paniculata) – am citit mai demult ceva de bine despre ea, dar am uitat ce. Mi-au ajuns seminţele doar pe primul sfert de deluşor – le-am pus cam des, dar mă bazez că nu ies oricum decât 20-30% din ele.
  • hrişcă – distribuită pe vârf şi chiar şi în  interiorul şanţului. Am luat boabe de la naturişti, deci posibil să nu fie germinabile
  • mentă – când am deschis plicul s-a găurit şi a căzut nici eu nu ştiu unde, pe-acolo pe undeva
  • muşeţel – pe latura exterioară a deluşorului, pe toată lungimea lui. La acest moment deja m-am prins cum să semăn ca să distribui pe teren mai mult🙂. Plus, plicul a fost mai plin.
  • în final, dovlecei patison (curcubita pepo convar. malopepo var radiata) – fiindcă fac frunze mari şi deci umbră. Plus, ăştia patison nu prea îi folosesc la mâncare şi nu aveau loc în grădina standard. I-am pus pe latura interioară (înspre şanţ) şi chiar şi în şanţ, sub lemne.

Rezultat final la swale:

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: